Ganduri..

Uneori in miezul noptii stau in intunericul din camera, cu geamul larg deschis si petrec minute in sir privind toate ferestrele luminate sau nu, ale blocurilor din jur si ma intreb daca in spatele fiecareia se mai scrie inca o poveste din ganduri nespuse, daca dincolo de vreuna cineva isi mai faureste...sau isi mai ucide un vis, daca mai este undeva emotia unei asteptari sau bucuria unei regasiri, daca cineva isi mai scrie inca o zi de fericire cu un sarut de noapte buna sau mai sterge o lacrima de pe obraz, in tacere...

Cineva mi-a spus candva ca nu stiu sa cer mai mult de la viata...
Cat de mult gresea...Un om care stie ce vrea intotdeauna va sti ce sa ceara, insa nu vreau sa fac asta. Poate din cauza asta am avut atat de mult de pierdut. Sa ceri ca cineva sa-ti fie aproape? Poate ca ar veni dar l-ai mai simti la fel de aproape ca atunci cand ar veni pentru ca asa simte el?... Sa ceri sa te asculte? Poate ca ar avea rabdarea, dar nu si interesul de a sti ce se afla dincolo de tacerea ta...Sa ceri sa nu plece? Poate ca va ramane, dar te vei intreba mereu daca a mai existat un al doilea motiv inafara de cererea ta...Sa ceri sinceritate? Oricum nu o vei gasi intr-un suflet obisnuit sa minta...
Eu nu am cerut niciodata nimic si nici nu voi cere pentru ca nu m-as putea bucura pe deplin de fiecare gest, oricat de marunt, primit...in schimb am daruit tot ce am putut, uitand uneori de mine pentru ca in spatele fiecaruia se poate afla cineva asemeni mie.

Tuturor celor care vor cere vreodata ceva celuilalt...ganditi-va o secunda daca ati oferit neconditionat si fara sa va fie cerut, macar o singura data in viata, ceea ce doriti sa primiti..